Let's Blog It!

Galatiul are cativa bloggeri buni si lor ma adresez acum pentru ca blogurile noastre sunt citite si astfel initiativele frumoase pot fi facute cunoscute. Am sa va explic despre ce este vorba in linii mari. Mi-a sunat minunat si clar am fost de-acord sa promovez evenimentul si sa ma si ofer voluntar initiativei. 

Let's Do It Romania

Doar pentru că te muţi cu 2 metri mai departe de o grămadă de gunoi când ieşi la picnic, asta nu înseamnă că mizeria nu mai e acolo. Doar pentru că alegi să te uiţi în altă parte, asta nu înseamnă că în apele râului care îţi alimentează oraşul cu apă potabilă nu plutesc zeci de mii de PET-uri şi pungi. Doar pentru că nu fotografiezi şi munţii de gunoaie când pleci în vacanţă, asta nu înseamnă că ei nu erau acolo.

Ce-ar fi să schimbăm foaia? Ce-ar fi să ne notăm în calendar o dată importantă pentru fiecare dintre noi: aceea în care sute de mii de români au spus ”Stop!” şi şi-au curăţat ţara de PET-uri, pungi şi hârtii lăsate de alţii, purtate de vânt şi apă în cele mai frumoase locuri din România? Nu ne permitem să ne cumpărăm o ţară mai curată, şi nici nu am avea cum, dar putem să o curăţăm noi! Într-o singură zi s-o curăţăm pe toată! Să ne mândrim din ziua următoare că avem o ţară curată, că am scris istorie, că am acţionat împreună măcar pentru o zi!

Noi, bloggerii din Galati, nu ne-am mai intalnit de mult. O faceam la IBG-uri. Cati voiau si puteau veni. Prin urmare anunt si Intalnirea Bloggerilor Galateni pe 5 septembrie, duminica. La ora 1 in Geenie Cafe, care este deja implicat. Explicatii incluse.
Eu ma implic, vreau sa vad cati dintre voi mi se vor alatura. Cu un poster si un articol.

Detalii pe Let's Do It Romania. Pe Let's Do It Galati,  pagina de facebook si pe Geeniecafe pagina de facebook si site.

Pe langa "Let's do it Romania!" si "Let's blog it!", haideti totusi sa ne intalnim pe 5 septembrie sa bem o bere, sa vorbim despre page-rankinguri si pozitii in topuri si pana la urma sa socializam.

Răcoritor

 

(tumblr)

 Noaptea cu lună plină m-a ţinut trează şi agitată. Îmi lipseşti din ce în ce mai mult. Mă învelesc cu o pilotă mult prea mare pentru mine. Obloanele îmi ţin umbră, serile frig şi lipsa ta gol.
 
 Articolul ăsta scris de mine a dus doipedoi.com în finală la Blogwars. Drept pentru care am mai scris un articol.
Aştept mijlocul lui septembrie cu rezoluţii frumoase. Sâmbătă îţi voi da ocazia să mă fotografiezi în rochie de seară şi pe tocuri. Rare ocazii dar frumoase. Săruturi ude, dansuri pasionale şi sex turbat. Toate pe tocuri prea înalte. Luni, 30. 30. 

Musical mood

Asculta mai multe audio Muzica

I looked up at the stars tonight,
To see your face and to feel your presence now,
I need you here right now..
I came from a lonely place,
Windows strewn in my darkest hour now,
I need you here right now,
I need you here,
Cos you won't leave me lonely,
Cos I can't go on,
You won't leave me broken,
In a world that's not my home,

Cos I'll be gone,
Until forever,
I'll be home,
Goodbye my broken Sunday.

One love and one escape,
To another place where the pain and fear fade out,
I need you here right now,
I need you here cos you won't leave me lonely,
Cos I can't go on,
You won't leave me broken,
In a world that's not my home,

Cos I'll be gone,
Until forever..
I'll be home, until my name is etched in stone,
Oh, and we will never be alone,
Goodbye my broken Sunday.

You won't leave me lonely,
Cos I can't go on,
You won't leave me broken,
In a world that's not my home.

Cos I'll be gone,
Until forever..
I'll be home,
Until my name is etched in stone,
Oh,
And we will never be alone,
Goodbye my broken Sunday. 

La miezul nopţii.

 Un la mulţi ani şoptit cu lacrimi în ochi pe scările farmaciei. Un 18 la infinit. Un mulţumesc că exişti şi cea mai strânsă îmbrăţişare. 
 Un suflet pe care sufletul meu să se odihnească. O inimă pe care inima mea să se sprijine. O minte pe care mintea mea să o admire. Un om pe care să-l iubesc într-un fel cu totul şi cu totul deosebit. 
 Un nou sens dat lui totdeauna. O nouă limită pe care nici nu o vezi. Simţi concret cuvântul încredere. Dai şi primeşti. Promiţi şi ţi se-ndeplineste. 
 O maturizare plină de promisiuni. O simulare de prezent cu vieţi separate. O încredere într-un viitor frumos. O lume cucerită împreună.  Planuri propuse şi realizate, nenumărate. Eşecuri prea puţine. Obstacole multe şi grele. Bucurii dublate. Pasiuni trăite. Secrete împărtăşite. Invidie extremă şi depăşită. Încredere şi siguranţă. Stare de bine şi prietenie sinceră. Dependenţă şi independenţă cu sensuri noi. 
 Mi-am promis, dedicat şi dăruit viaţa. Toată. Ţie. Pentru că fără tine nu aş fi avut-o. Pentru toate momentele când eram căzută şi m-ai ridicat de jos, pentru toate depresiile pe care mi le-ai vindecat, pentru toate isteriile pe care mi le-ai suportat, pentru toate pasiunile pe care mi le-ai ascultat şi acceptat şi pentru respectul şi admiraţia pe care mi le-ai oferit şi inspirat deopotrivă. Şi toate fără să dai impresia că ai făcut vreun efort. Fără să simţi nevoia să te lauzi cu ele sau să trădezi vreun secret. Pentru tot ce a fost şi o să fie. Pentru magazinul de tricouri, pentru florărie, pentru bloguri, pentru târguri, pentru carduri, pentru pisici şi tobe, pentru dimineţile pe nisipul din Vama Veche şi cafelele din benzinării în miez de noapte, pentru clătite şi Teachers, pentru concerte şi bilete de autobuz.

knowing nothing is better than knowing it all
I hope my smile can distract you and my fist can fight for two
we are disappearing inside
Magic and sience? Babadabupi?
Analgezic
Imparatia Lizului la ultima suflare
If you jump off a bridge I'll be there saving your retarded ass!

Plictis

Zile pline de handmade. Zile pline de lucru manual. (numai mie îmi sună vulgar? clar, sunt bolnavă). Aici, în colaborare cu Mariage Style, am făcut aceşti săculeţi.
 
 De aici am această minunată broşă. E movică si are o pisică. Pisică, pisică!. Si my "coffee cup" sub forma unui inel genial.
 
 Mi-am dat seama că nu am un stil. O preferinţă pentru negru. O preferinţă pentru fuste lungi. O preferinţă pentru inele mari şi multe. O preferinţa pentru genţi mari. Nu neapărat combinate. Am momente colorate şi hippie. Am momente indiene cu pene, fuste şi papuci. Am stări emo cu tricouri negre, ojă neagră şi fard negru. (Menţionez şi stilul "hipster" cum spune Cip când mă vede în jeanşi strâmţi şi tenişi). Azi am starea "flip flops". Cu starea asta mă duc în parc să moţăi pe iarbă. Mă găsiţi în Grădina Publică. Pe iarbă. Rectific: Botanică.

Kinda dirty

Jocuri idioate şi chef de nimic. Cuburi de lemn şi dor de fugă. Blank.

Vreau un bărbat care să-mi zâmbească somnoros dimineaţa. Vreau o femeie care să-mi zâmbească alintat noaptea târziu.

Probez rochii de seară şi mă gândesc cam în ce stil mi-ar plăcea vandalizat volanul de dantelă.

Tot ce îmi cade-n mână înfăşor în sfoară. Sticle, cutiuţe şi genţi. Un tremur de rău fizic şi-o ceartă când nu-ţi văd strălucirea din ochi. N-am timp şi nevoie. Sclifoseli şi Golden Circle. Glorious, sometimes kinda dirty, make up sex?

Asculta mai multe audio Divertisment

Le chatiment

(foto via richie's tumblr)

 Toată dimineaţa mi-au mirosit mâinile a tine.
 Zile aglomerate şi chef de nimic. De nimic altceva decât.
 Iau pastile cu înghiţituri mici de cafea rece. Ascult Rome şi am  stări orgolioase de superioritate acută. Sună a boală pentru că este. Pesmetul e dulce, munca plictisitoare, aerul suportabil şi timpul prea scurt.
 La opt jumate te aştept să mă convingi să ies din casă, să taci sanjenitor o oră lângă mine pe banca aia unde mişună arici în iarbă şi când să plec să îţi promiţi tu ţie că o să te schimbi. Iar.  

Asculta mai multe audio Muzica

Inspiring

(tumblr)

...a misguided philosophy...

Îmi trebuie o situaţie, o creez, vreau un om, îl inventez, o senzaţie, o caut până o găsesc. Obsesiv imperceptibil, dur cu zâmbet moale. Nu vrei să fii duşmanul meu. Ai senzaţia că te cred? Pentru că te las să te agiţi zgomotos pe lângă mine? Îţi zâmbesc tolerant. Nu răsufla uşurat când nu te-ntreb nimic şi când accept încet motive. Răsuflă uşurat când scot şi ultima fărâmă de idee din gândurile tale pe subiectul ce mă roade. Atunci suntem încă în plan. Inspirational. Trădările sau minciunile din dorinţă sau din prostie le iert. Pe alea făcute din răutate le răzbun. Când nu se răzbună singure. Nimănui nu-i iert răutăţile gratuite. Îmi este indiferentă invidia bolnavă şi nerecunoscută pe fericirea mea. M-amuză interesul şi presupusul lucrurilor sau oamenilor care mă satisfac. Şi în ce mod. Subiect la care rămâneţi doar cu presupusul. Şi cu privirea mea satisfăcută.
 
 G îmi zâmbeşte bestial dintr-un colţ de canapea pe terasă la Daily. Nefiltrată rece şi pisici cotropitori. F arată serios, matur şi îndrăgostit. Insatiable. S îşi ridică marginea rochiţei scurte să îmi arate un vas de sânge fin pe pulpă, conştientă că privirea îmi alunecă altfel pe pielea ei. Another insatiable one.
 
 Dragostea unei femei o câştigi puţin mai greu. Pasiunea o trezeşti mult mai uşor. Cu o cantitate infimă de alcool pe fond muzical superficial. Lucru care mă bucură. Un alt lucru care mă bucură este că eu nu mă încadrez în acest tipar dar femeile care îmi plac, da! De fapt mă încadrez. Pe muzică puţin mai grea.
 
 Vreau unghii negre, muzică tare, pepene rece şi gel de duş marin.
 
 Bârfă moale, dor de tine, vise erotice şi tremur de genunchi. Toate transformate în geamăt ud, puls crescut, bretele rupte şi urme pe umeri bronzaţi.
 
 Doar aerul de munte mi-ar permite, azi, să dorm încolăcită pe tine.

Azi nu pot forma propozitii

Nectarine. Cald. ArtMania Sibiu. Autograf de la Serj Tankian. Cercei cu pisici de la Bohemian Flow. Zambet fericit. Biciclete in Herastrau. Saculeti din saten fistic. Imbratisare stransa. Imperfect Harmonies. Teama. Handmade. Tu. 

M-am odihnit

    Sunt locuri care te odihnesc indiferent de cât de puţin timp te bucuri de ele. Locul unde am fost eu este o casă mare şi veche, înafara oraşului. E ca o oază. O casă atât de racoroasă şi curată încât te relaxezi instantaneu când îi păşeşti pragul. O ogradă mare plină de boscheţi înfloriţi şi tunşi simetric, plină de pisici mici şi jucăuşi, pruni doldora de fructe, roşii coapte ce-atârnă greu, verande odihnitoare şi scaune mari de paie, perdele albe, apretate, miros de plăcinte calde şi grătare ce fumegă târziu în noapte.

    Noaptea se lasă altfel acolo, mirosul florilor din grădină se intensifică odată cu răcoarea, pisicile ce-au stat tolănite o zi întreagă la căldură încep să mişune alintate, bancutele se răcoresc şi te invită să te întinzi pe ele leneş şi să laşi crinii atârnători să îţi păteze nasul cu polen ameţitor, să nu uităm de greieri, şi nu realizezi cât de târziu e când îţi târăşti paşii spre dormitoare cu tavan înalt. 

   Dimineaţa e o altă culoare inventată pentru locul ăla. Aroma cafelei se răspândeşte parcă natural, ibricul tronează fierbinte pe masa de lemn, ceşcuţe fine şi boltă de viţă de vie cu strguri ce se coc de la primele raze de soare. 

   Nu îi lipseşte nici biblioteca cu volume înghesuite pe două rânduri, cu semne de carte ce se văd ivite dintre pagini vechi şi cu levănţica uscată scuturată pe cărţi.  O bibliotecă din drag de citit.

 Casa, curtea, ograda mie, îmi aminteşte de La Medeleni.

 Am dormit, am visat, am citit şi-am mângâiat pisici.  

Taraba cu vise secrete

 De ce secrete? Pentru că astea se vând cel mai bine. Într-un sertar deoparte le-am pus pe cele furate iar pe cele împlinite le arunc într-un tomberon metalic cu capac rotund. Ca în desenele animate. Odată împlinite nu le mai foloseşte/cere nimeni. Am avut o idee să deschid o secţie de împrumut cu ele. Altcineva în căutare de acelaşi vis să-l împrumute oficial. Ar fi fost un eşec pentru că visele altora împlinite, deşi dorite cu ardoare de alţii mai puţin norocoşi nu sunt recunoscute cu glas tare şi trec astfel negreşit la visele secrete. Nu-i complicat, pe bune...uite, categoria sf ar face bani buni exploatată cum trebuie. Visele alea irealizabile, ştii, alea cu "visul meu e să-mi crească aripi şi să zbor". Şi sunt fanatici care-şi caută visul potrivit şi irealizabil. Erorile în matrice sunt alea când un vis, secret, furat sau împrumutat se îndeplineşte altcuiva care nici nu l-a avut/cumpărat/vrut. Sistemul ne spune că oficial alea nici nu se numesc vise. Shh... tot vise sunt dar o eroare a greşit proprietarul. 
 Da, afacerea e în floare cu cele secrete. Nimeni nu ştie dar şi cele pe care cineva şi le confecţionează din frânturi de idei şi imagini pe loc tot pe mine mă remunerează. Blink. Ah. Tac. Nu mai dau nici un secret. Meseria am moştenit-o şi da, are puţină magie în ea. Dar şi responsabilitate. Sunt reguli stricte şi uneori nedrepte. Ehehe... principiul meritului. Asta pentru visele împlinite. De dimineaţă am vândut patru bucăţi. Împachetate de cadou. Astea ajung în tomberon. Nimeni nu dăruieşte decât vise pe cale să se împlinească. Oricum cele mai profitabile sunt alea mari şi grele ce durează ani şi înghit muncă multă. Dar plata finală e pe măsură. În baani??! A, nu... în zâmbetele şi fericirea omului cu visul. 
 Şi eu sunt tot un om cu un vis. Secret. V-am zis că astea secrete domină. 

Relax

Nesting. Îmi vine să arunc tot din casă. Inclusiv senzaţia de sufocare. M-aş arunca fără să mă gândesc de două ori în timp pierdut întinsă pe mesele maseozelor şi cosmeticienelor din spa-uri, în saunele din reclamele imense şi în împachetările lor cu nămol lăudat că te vindecă de stres. Mi-aş vinde sufletul tăiat în cubuleţe pentru un foc de tabără, o noapte racoroasă şi-un cer cu stele de pe vârf de munte sau poate o baie într-o piscină cu gust de clor. O bălăceală într-un bazin adânc clar m-ar vindeca. 
 Prea multe de făcut într-un timp mult prea scurt. Rămâi cu o senzaţie că ai pierdut ceva. Nu-i bine. Schimbăm, remaniem şi răsucim. 
 Îmi place să mă trezesc cu tine. Dimineaţa are culoarea privirii tale, aerul îmi miroase a îndoitura umărului tău şi cafeaua are gustul zâmbetului tău somnoros. 
 N-am timp să fiu fericită. Cât de absurd poate fi? 
 Sătulă de principii, păreri, morală şi promisiuni. Eu pentru mine. Eu, toată, pentru tine. 
 Sfârşit de săptămână nemaiîntâlnit în care o să-ţi desenez ce fel de viaţă merităm, în care o să-ţi promit şi-o să-ţi declar, în care o să mă alint şi o să plâng isteric. 
 Nesting. Încerc să scap de sentimentul numit "temporar". Situaţie în aşteptare, stand-by cretin şi nerăbdare. Aluzia de "pentru totdeauna" din te iubesc-ul meu de azi o dau la schimb pe oftatul tău şi felul cum îţi umezesti buza de jos. 
 Ia-mă în braţe şi dă-mi drumul luni.  Stresul îmi fură amintiri. Colţul cu tobe, colţul de dulgher şi...? 

 

Show me how it ends

  Am făcut zilele astea băi de prieteni buni, duşuri răcoritoare de râsete isterice şi leneviri confortabile în priviri ce se înţeleg şi acceptă. Toţi oamenii de pe lângă mine pe care îi admir, respect şi iubesc au plecat sau pleacă. G întors de la The Mission cu brăţări pentru noi, Adi venit de la Târgul Mureş şi pe picior de plecare la Braşov, Dina venită în vizită de o săptămâna din capitală, Puf pregătindu-se de Serj Tankian live la ArtMania, Sibiu şi-apoi definitiv de Cluj şi Cip pe picior de plecare în Scoţia. De Alex ştiu că bântuie Galaţiul şi probabil îl voi vedea diseară şi de Olteancă ştiu că încă e în Vamă. Oameni care ştiu să dea atât cât primesc. Câteodată mai mult. Sinceri.  Oameni care nu promit mai mult decât pot face vreodată.
 Bere nefiltrată, rece, bere roşie draft, bere neagră cu gust pronunţat de caramel. Daily, în parcul Eminescu.
 Azi lenevesc pe canapea, la răcoare.Mă voi gândi la pisica pe care am mângâiat-o în drum spre birou.
 Diseară va arăt ce geantă frumoasă am conceput cu noduri şi slogan ce mi-e drag. Aici.

Asculta mai multe audio Muzica

Rise and shine!

 Mă trezesc, mă scutur şi n-am nici cea mai vagă idee unde sunt. Mă seacă un gând. Mă linişteşte vocea ta. Îţi cer alintat să mă laşi să mă odihnesc în tine. Parcă n-am mai dormit de prea mult timp. 
 Mă odihesc, o simt. Mă uit la tine şi îţi dedic şoptit următoarele clipe de oboseală. Te-mparţi cu mine ca mai apoi să mă dau ţie. Mă-mpart cu tine ca mai apoi să mi te dai. 
 Singurul lucru care iese bine pe căldură sufocantă e amorul pasional pentru că indiferent de câte grade sunt afară pielea ta e fierbinte şi aburită când ne consumăm în muşcături mici şi sărate. 
 Şi-apoi tot ce ţine de sex nebun ar trebui să fie fierbinte, transpirat, şoptit, gust de păcat şi aluzie la iad, strâns, încordat şi diabolic, rapid, lipit şi cu o urmă de ruşinos şi interzis, puţin bolnav şi prea intens, imoral, extenuant şi nemaintalnit de bun. 
 Afine sau zmeură ţinută la frigider, cireşe negre ce pătează roşu aprins, struguri dulci şi reci, felii subţiri de pizza fierbinte cu fire lungi de caşcaval topit, cafea călduţă cu lapte dulce la cutie ce o uităm deschisă pe o noptieră, clătite cu dulceaţă de căpşune, sirop prea concentrat cu apă minerală, lenjerie albă şi răcoritoare şi prea multe pisici. Două.

Terapia cu lavandă

 Mă enervează că nu scap de stările naşpa. Atacuri de panică, bătăi rapide ale inimii, coşmaruri şi presentimente. Cineva încearcă  voodoo shit pe mine. Sky m-a trimis să-mi îngrop nările într-o pungă de potpourri cu miros de levănţică. A funcţionat oarecum. Cafeaua rece m-a enervat. Sunetul unei ambulanţe mi-a dat stare de leşin. Apa rece pe faţă n-a funcţionat. Căldura face rău. Aerul condiţionat deasemenea. După o halbă de bere adorm instant. Şi visez urât. Într-o listă sunt numărul 1000. În faţa mea 999 de omidute albe şi pufoase. Era o glumă veche cu "stânga-nprejur". Nu plec la Constanţa. Nici măcar n-aveam în plan. Sunt extrem de ameţită. Fac eforturi mari să înţeleg. Orice. O să tac. Şi-o să respir lavandă.

Mijlocul săptămânii.

Gânduri acre şi sub zero la capitolul indulgenţă. 
 La un curs special pentru şefi te învaţă că angajaţii, subalternii, sunt puţin mai sensibili vara la ordine stricte şi deadline-uri aduse la cunoştinţă cu ton aspru. Când aerul miroase a vacanţă trebuie să manevrezi foarte atent sentimentele oamenilor cărora vrei să se iei gândul de la. 
 Am obosit să analizez şi înţeleg comportament copilăresc. M-am săturat să zic 'te cred' şi-apoi să-ncerc s-o şi fac. De ce naiba să încerci să pari mai matur decât eşti?? De ce naiba să încerci să convingi că ai mai multe libertăţi decât, de fapt, ai? Cu ce te ajută?
 Când vreau să fiu complicată, vreau să şi am cu cine să fiu complicată.
 Ideile cele mai frumoase este bine să le pui singur în practică, planurile cele mai bune mi-au ieşit când n-am depins de nimeni. 
 Nu-mi înţeleg accesele astea de răutate dar învăţ să mi le accept. Măcar eu. 
 Aerials de două ori până la birou. Stare bună ruinată pe parcursul dimineţii. Covrigi şi schweppes mandarin rece. 
 Dacă vreau să filosofez cretin cu o halbă de bere în mână, cunosc exact oamenii cu care să o fac. Dacă vreau să văd un film bun în companie plăcută cunosc exact oamenii cu care pot, dacă vreau dragoste cunoasc un  om născut pentru şi dacă vreau linişte ştiu singurul loc unde o găsesc.
 La mine, aproximativ în faţa blocului, se proiectează filme pe un ecran mare. Poţi sta în iarbă, suporta diverse insecte şi vedea film. Am văzut Avatar, am pierdut The Atonement. E un soi de festival de film. Mă bucură acest fapt.
 Mi-am amintit acum de ideea Dinei. Câteodată gândesc în cuvintele ei. 
 Aseară am sărbătorit o femeie frumoasă. Într-o companie selectă. Unul pleacă în Anglia, unul înapoi în America, una în Germania şi unul la Cluj. Le-am zâmbit şi-am plecat tristă la sfârşitul serii. Eu cu cine rămân în Galaţi? Am senzaţia că n-am să mai ştiu nici cine sunt după ce plecaţi! 

Asculta mai multe audio Muzica

Stare amestecată de frappe

 

 Azi simt în mine amestec ciudat de spumă moale cu gust de nes, cioburi ascuţite de gheaţă fină, zahăr netopit şi prea dulce, gust amar de cafea, răcoare în valuri ca frisoanele, urme lipicioase pe buze şi degete.
 Cred că te poţi bucura cu adevărat de lucruri simple şi fine, fericiri mărunte şi comune doar când eşti privat de ele, când îţi sunt interzise sau când îţi este batjocorită senzaţia. Atunci, ca un făcut, începi să realizezi valoarea lor de fericiri mici şi indispensabile, gustul lor dulce şi satisfăcător şi minunata trecere a timpului umplut de ele. 
 Azi am să te văd în forma unui biscuite vanilat la marginea frappe-ului din capul meu. Azi, cine vrea, mă serveşte moale şi liniştit, cu dâre ude pe obraji, cearcăne mov şi glas şoptit. 
 Lumea bună pleacă să asculte Serj, live, la Sibiu. De ziua mea cântă Korn la Peninsula. 
 Când am senzaţia că viaţa mea se destramă trebuie doar să mă uit în ochii tăi şi să mă asigur că ea abia începe să se ţeasă. 
 Doresc cu pasiune un anotimp, îl cer, îl chem şi îl invoc. M-arunc în el şi-n tot ce poate aduce, în clişeele care l-au făcut dorit, în temperaturi extreme şi presiuni atmosferice, în locuri care-l scot în evidenţă şi-apoi oftez şi spun gata. Vreau următorul anotimp. Şi-ncep să îl invoc. 
 Deja invoc o toamnă curată cu bănci ude şi eşarfe colorate, un bicmen gros cu glugă şi tenişi cu şireturi albe, parfumul tău care se simte cel mai bine în serile răcoroase de toamnă, păr răvăşit de vânt turbat, cafele calde şi cer cu nori negri, furtuni şi zile-n pat cu dragoste.
 Ce nu se vede dar există, ce realizează echilibrul şi-mi ţine viaţa încă mergând, ce ţine tot laolaltă e metafora oribilă numită întuneric. Întunericul din mine. Partea care jigneşte şi ţipă în selfdefence, minte şi trădează doar ca răspuns cu aceeaşi monedă, înjură şi zâmbeşte sadic,  care nu crede în monogamie şi dispreţuieşte sistemul, citeşte zilnic şi cu plăcere Kaos Moon şi îl găseşte plin de adevăruri cu tot cu frazele lui puţin prea vulgare. Culmea e că partea asta nu anulează nici un alt principiu despre sinceritate, pasiune şi nebunie după care am funcţionat până acum, nu creează nici un paradox cu faptul că dragostea e sentimentul pentru care trăiesc, că ciclic ne găsim suflete pereche şi prieteni sinceri şi adevăraţi, că pentru fluturaşii din stomac şi oameni care îmi fac rotiţele să zbârnâie mă încăpăţânez să supravieţuiesc. 
 Luna asta la sfârşit fac 30 de ani. De-abia acum înţeleg.