Changes...

3 Doors Down - Changes
Asculta mai multe audio Muzica »

Sentiment de licean

Multumesc pentru ziua de ieri. Totul a fost atat de fun cat trebuia sa fie. Atat de relaxant cat trebuia. Atat de agitat cat trebuia. Atat de frumos! Vorbesc de evenimentul- concurs Broadcast Yourself! de la CNVA. Si imi era frica de atmosfera oficiala, de zambet obositor si cuvinte grele. Nu a fost deloc asa. Dina da stare de bine de cand o vezi ca apare. Si daca mai poarta si un tricou cu I'm a huge metal fan! deja poti dubla stralucirea. Si daca iti mai transmite salutari de la her beautiful brunette ladyfriend deja nimic rau nu ti se mai poate intampla cu Di in dreapta ta. Si-apoi tot drumul spre eveniment te relaxezi ascultand glasul vibrant al lui Alex. Care vorbeste frumos, masculin si vesel. La liceu m-a izbit o stare de gol in stomac, emotie ciudata. Chiar mi-am recunoscut-o si radeam numind-o stare de teza. M-a incantat energia, nebunia si esarfa lui Cip. Am adorat atat cat mi se permite moral (Dina & Alex stop laughing!) zambetul frumos al lui Poofy aka CartKid. Am admirat si invidiat (putin) naturaletea si frumusetea Verei. Mi s-a parut recalcitrant (prea) Pepe dar noroc de ochii lui albastri. Si mi-o amintesc si pe Laura (hello there!) care a venit si mi-a spus finut ca ea ma citeste. Avea niste ghete simpatice! Si mi-o amintesc pe cea care a castigat locul trei si premiul special. Stiam eu! Si pe Cosmin si partenerul lui care aveau o problema cu un "instrument muzical" (detalii mai multe cred ca stie Alex); mi-i amintesc si pe baietii care au luat primul loc cu un spot frumos. O zi poate cu activitati normale pentru unii dar care mie mi s-a parut extraordinara. Si-as sta oricat la discutii interminabile cu Alex. Si as asculta-o la nesfarsit pe Dina. Si l-as pune pe Florin sa zambeasca continuu. Am adunat simboluri toata ziua. Vroiam sa nu se mai sfarseasca. Come on, people! Ce-ati facut la concursul de Counter Strike?
Mda... azi fara diacritice...

Pe 30 octombrie vei fi imbratisat...

Frumos tare titlul articolului de pe blogul Din si despre Galati. Binenteles ca e vorba despre frumosul fenomen FREE HUGS despre care toata lumea a auzit. I want to be a freehuger! Mai ales pe 30 octombrie. Si pentru cunoscuti si pentru necunoscuti.

"Pe 30 octombrie, cei de la lumebuna.ro, si Aiesec invita lumea la FreeHugs!

Strange in brate un necunoscut si poti sa aduci cu o imbratisare mai aproape lumea in care traim de lumea frumoasa care este in interiorul fiecaruia.

Renunta la constrangeri, fie ca vii sa primesti sau sa dai, imbratisaza-te!
Oricine poate fi un “FreeHuger”! Daca esti interesat, trimite un email la adresa freehugs@lumebuna.ro, iar noi te vom contacta."

Cititi si aici!

Saturday Musical Mood

U2 - With Or Without You


See the stone set in your eyes .... see the thorn twist in your side
I wait for you
Sleight of hand and twist of fate... On a bed of nails he makes me wait
And I wait without you... With or without you... With or without you
Through the storm we reach the shore... You give it all but I want more
And I'm waiting for you... With or without you... With or without you
I cant live... With or without you
And you give yourself away ... And you give
And you give yourself away
My hands are tied... My body bruised, he's got me with nothing to win
And nothing left to lose
And you give yourself away ... And you give
And you give yourself away
With or without you... With or without you... I cant live... With or without you

Leapsa ... again...

Leapsa de la Richie. Constient ca ma chinuie. Constient ca voi raspunde. Nu-l pot refuza. Si el s-a supus de-atatea ori chinurilor mele.

Reguli: raspundeti la intrebari si inlocuiti orice intrebare nu va place cu una originala de-a voastra.

1. Daca partenerul te-ar insela cum ai reactiona?
Sunt pasnica de felul meu. Nu uit, nu iert. Da. Ma razbun. Am experienta. Am fost inselata cred ca de toti barbatii care au fost la un moment dat importanti in viata mea. Cumva stiu sa intorc situatia. Urasc infidelitatea. Un om indragostit nu inseala. Si totusi stiu ca dragostea nu dureaza mai mult de trei ani. Rezolvati voi silogismul...
2. Daca ai un vis ce ai dori sa se implineasca, care e?
Paris. Mansarda. Galerie. Vin rosu. Femeie. Prieteni. (Prea bi si boem... exagerat stiu...)
3. Intrebarea originala: Al cui fund ai vrea sa-l lovesti cu sete? My new one: Pfu... nu am idee... o las asa doar ca nu raspund... unele imi par de oracol... caiete de-amintiri... whatever...:)
4. Ce-ai face daca ai avea un miliard de dolari?
Stiam un banc. Frumos. Cica, ce-as face? As plati datoriile. Si restul? Restul sa mai astepte, poate mai castig. Mda... nu vreau un miliard de dolari. Daca l-as avea nu cred ca l-as constientiza.
5. Prietenul cel mai bun va fi intotdeauna cel mai bun?
Nu.
6. Ai fost vreodata indragostit de 2 persoane in acelasi timp?
Nu.
7. Cat timp ai astepta dupa persoana pe care ai iubit-o?
Nu prea mult.
8. Daca ai castiga la loterie ti-ai abandona slujba?
Nope. Stiu. Sunt o persoana norocoasa.
9. [New]Numeste cinci celebritati cu care... NU ...te-ai prosti prin camere de hotel.
"Lindsay Lohan, Amy Winehouse, Tara Reid, Britney Spears, Paris Hilton. Da, stiu, sunt nebun." Copy/Paste de la Richie. Deci esti super ok. Nu ti-as fi iertat preferinta niciuneia. They all are lame. Te felicit. Iata ca eu dezvalui cinci personalitati cu care m-as: Vikki Blows, Angelina Jolie, Pink (yes, I know... so what?), Evangeline Lilly si binenteles Avril
10. Ce anume te stoarce de viata?
Dorul, lipsa si soarele puternic.
11. Cum te vezi peste 10 ani?
Idem 2. :) Iar mi-am amintit de oracole... :)
12. Care e cea mai mare frica/fobie?
Am multe... nu stiu care e cea mai mare. Mi-e frica de gandaci, de spatii inchise (lift, solar, masina cu 2 portiere si eu pe locul din spate)... chestii superficiale...
13. Ce fel de persoana crezi ca e cea care ti-a dat leapsa?
Richie, tu pentru numarul 13 mi-ai dat leapsa asta. E prima care ma pune in dificultate. Pai folosesc mascota, cumpar o vocala si schimb intrebarea ca am voie nu? Zambet. Fara metafore. Cred ca e inteligent foarte, nebun putin (nebunii sunt frumosi a spus cineva odata), ciudat da, profund cand trebuie si destul, sociabil verry, sensibil hmmm si perfectionist mai mult decat ar trebui daca permite grad de comparatie. Si curios, iata!
14. Ai prefera sa fii singur si bogat ori casatorit dar sarac?
O intrebare total de-aiurea pentru ca din astea doua nu o vreau pe niciuna... si le refuz din experienta. Pe asta chiar o schimbam. Si casatorit si sarac e prea mult!! Ai prefera sa fii singur si bogat ori iubind&iubit si sarac? si astfel aflii mult mai multe despre om. Si trebuie sa si raspund? Bine. Da. (hihi)
15. Care e primul lucru pe care il faci cand te trezesti?
Deranjez pisica.
16. Ai dat totul intr-o relatie?
Yap.
17. Cariera e importanta pentru tine?
E important sa ai o cariera? Pastrez raspunsul asta. E bun!
18. Ai ierta si uita un lucru pe care ti l-a facut cineva, oricat de teribil ar fi?
Nu!
19. Preferi burlacia sau confortul unei relatii?
Prefer nebunia unei relatii decat confortul burlaciei. Na!
20. Da leapsa la 6 oameni! New: Da leapsa mai departe...!
Sase?? Pfuu... Imi pare rau... Daca vreti... si daca nu va suparati... sa completati acest caiet de amintiri slash oracol ... Cip, Claudiu si Lizuka (ei sunt doi deci iata!), Claudel... si cine o mai vrea (Noot!!) ...:P

Despre decizii, idei tâmpite şi orgolii...

Cunoşti un om şi te fascinează. O recunoşti calm şi frumos. Ridici persoana curând la rangul de prieten bun. Te-mbeti cu zâmbete şi o privire relaxanta. Şi iei şi poate ceri prea mult. Dar ţi se da şi când nu ceri. Şi câteodată ştii că ţi se cere fără să se ceară totuşi. Şi fiecare îşi păstrează pe de o parte plăcerea conversaţiei frumoase şi-ntelepte şi pe de altă parte ieşirea din vinovăţie cu fraze mici stupide şi de neluat în seamă. Şi dacă este totul doar orgoliu masculin? Şi dacă totul este mult mai superficial decât ai crezut? Idei tâmpite am de când mă ştiu... la fel şi-a mea sinceritate. Şi-am hotărât ciudat, prostesc şi prea încrezătoare că pot să demonstrez tăria, independenţa sau nedependenţă prin interzicerea senzaţiilor ce îmi plăceau poate cel mai mult în partea asta a vieţii mele. Şi care mă ajutau cel mai mult. Şi-acum încep procesele de conştiinţă şi întrebările cele mai dureroase. E sincer sau se preface? Eu de ce tremur? Cum s-a ajuns aici? E de abia a doua zi... în ce zi ar fi mai puţin umilitor dacă cedez? Şi-acum încep momentele de recunoaştere. Mi-e dor. Mi-e ciudă. Mă urăsc pentru toată faza asta. Niciodată nu va mai putea fi discuţia la fel de sinceră ca până acum. Dramatizez dar aşa e... ca o despărţire. Şi m-am amăgit că şi lipsa acută şi dorul sunt senzaţii ce altfel nu le-aş fi simţit şi iată că mi le oferă. Şi m-am amăgit cu comparaţii, jigniri şi încruntări în gând şi în subconştient.
Ce-ar trebui să fac? Să-i spun că poate este o greşeală? Să-i reproşez că niciodată nu îmi cere ajutorul când ştiu are nevoie? Să-i spun că poate ne-am interpretat greşit unul pe celălalt? Să-i îi accept o ridicare din umeri sau doar o rugăminte atentă, leneşă şi frumoasă? Să-i reproşez că deşi i-am solicitat ajutorul m-a refuzat? În spiritul deciziei şi orgoliului sau a unei prietenii pe care doar eu o vedeam? Whatever...
Şi tot acum îşi face loc şi răutatea acidă şi ironică. Pentru că e singura armă/scut/apărare/vindecare.
E ori erase&rewind ori 'escage' şi next.
L. E.: nu ma atentionati! Am scris 'escage' pentru ca asa trebuie scris nu ca fiind escape...phu...

Life facts adica un fel de bla bla bla

Toamna asta mi-e dragă. Am primit un mail fantastic de frumos (mulţumesc). Pisica toarce cu bărbia pe clepsidră. Trebuie să plec la grădiniţa de rockeri. O oră. Am acum şi număr de orange. Exact ce-mi lipsea. Urăsc telefoanele mobile. Mi-am făcut azi (un fel de-a spune) ochelari. Mi-am cumpărat azi cele mai groase, mici şi negre rame. Mă fac urâţică şi le iubesc. Lentile într-o oră. Cică devin gri la soare. Nu cred că-mi place ideea. Mi-e dor şi recunosc. Sunt supărată şi am pe cine. Am făcut vânzare azi. Mare. Îmi cumpăr Mp4. Nu ştiu de ce. Nu îmi trebuie. Îmi iubesc la nebunie maşina aşa împuţită cum e. Are zece locuri/scaune. Două pliante în portbagaj şi trei înghesuite pe bancheta din spate. Şi cu ale sale cinci. Se circulă continuu pe strada mea. E ceea ce îmi doream. Mă tem pentru viaţa pisicii. Luni, 27, voi fi la CNVA la concursul Broadcast Yourself! (BY!) să fac o baie de spirit tânăr. Duminică, cine ştie, poate Brăila. Pe 1 noiembrie clar blogl. Între timp aici, puţin acolo. Puţine şanse sunt să mă găseşti exact în anticariatul din Piaţa Centrală la subsol. Pentru că nu ştiai de el nu pentru că trec eu rar pe-acolo. Sau în parcul de vis-a-vis de Teatrul Gulliver. Sau în parcul de la Biserica Greaca. Aaa, mi-am amintit de parcul zilelor de joi şi duminică. Parcul Viaţa Liberă. Dar o bucată din mine nu o să o găseşti azi niciunde. E la Bucureşti. O plimbă cineva. Şi sunt mai bogată cu trei rafturi şi jumătate. Cafeaua-i caldă. Şi făcută de bunica mea.

E de la Dina pentru mine... leapsa...

În care ... eu trebuie să spun ce-aş fi dac-aş fi. Şi mi-e ciudă că nu pot fi originală. Păi dacă iau de la Dina jumate din răspunsuri şi de la Flo (dunno who are you but loved your answers) jumate... deja ştiu ce-aş fi dac-aş fi!

1. o piesă de îmbrăcăminte: tricoul negru şi uzat care a rămas la mine şi care tot îmi pare că păstrează forma şi parfumul tău... şi mă reprezintă...

2. o pereche de încălţăminte: bascheţi/tenişi (no doubt)

3. o bijuterie: clar braţară din aţă... din acelaşi motiv...

4. o carte: sigur aş fi un sf, nu mă omor după genul ăsta... dar sigur aş fi citită numai de oameni inteligenţi, nebuni şi ciudaţi ... aşa-mi par mie oamenii pasionaţi de sf-uri...

5. un artist: Lars Ulrich (copy paste de la Flo) ce fain ar fi!... nu ... cred c-aş fi jalnică să fiu Lars, el e bine cine e... poate un Cobain în viaţă...
6. o melodie/piesă/cântec: "Chasing Cars” - Snow Patrol, spuse una; Bathory - The woodwoman spuse cealaltă... păi şi mie ce îmi mai rămâne? Mă alint... vreau să fiu Kryponite a celor de la 3DD ca să evit înstinctul de a spune Feeling Good - Muse

7. un film: aş fi un DVD vechi cu "The Shipping News"

8. o ţara: Franţa

9. un oraş: hmmm... un oraş de la noi aş fi Bucureşti pentru că sunt Bucureşti... :)

10. un obiect: o clepsidră cu nisip mov

Şi aş mai fi probabil un suport pentru o lumare parfumată, o cană de cafea, o cutie de lemn cu lăcăţel, un autobuz de jucărie din tablă veche şi ruginită, o cutie de chibrituri goală, o piatră albă de pe malul Putnei, un beţişor fosforescent, o scrisoare de dragoste răscitită, o insignă neagră, o bilă de bowling şi o "movin' melodie" de pe un album vechi...

Şi vreau să ştiu ce-ar fi de-ar fi: Richie, Cip, O cafea tare, Elena şi tu, da, cu tine vorbeam!

His Blueberry Nights...

Pe de o parte pentru că am încredere în recomandările lui tezeu şi pe de altă parte în urma unor coincidenţe mici şi drăgălaşe am reuşit să văd şi eu My blueberry nights.
Frumos tare filmul... l-am văzut relaxată, sâmbătă, întinsă pe o canapea roşie şi moale...
Şi deşi tezeu spune că e o poveste de acceptat trecutul şi de păşit cu încredere în prezent... şi tot el spune despre film că cei doi îşi povestesc trecutul şi îl diseca într-o noapte ce va fi începutul unui fel de pasiune, eu îl contrazic... şi o fac forţată de senzaţii... pentru că cele mai puternice date de film sunt contradictorii părerii lui... (şi pentru că îmi place ideea să îl contrazic pe tezeu)...
Poveştile ating pentru că sunt defazate toate... toate emoţiile şi pasiunile sunt defazate reciproc... nu ştiu cum să zic altfel... toate poveştile prezentate se întâmplă şi primesc reacţii de la personaje pe rând şi când nu trebuie... şi ei descoperă spontan şi-atunci toate astea. Toţi înafară de Ea nu reuşesc să se rupă de trecut decât forţaţi de împrejurări urâte. De fapt nu cred ca reusesc nici dupa tot ce li se intampla. Pentru El şi Ea nu-i momentul potrivit deşi-i plăcut ce simt... pentru El şi fosta lui Ea iarăşi nu se suprapune emoţia momentului trecut sau prezent... pentru Sue Lynne şi al sau bărbat acelaşi lucru, pentru încrezătoarea Leslie şi al sau tată prea târziu...
El şi Ea comunică frumos DAR nu-şi vorbesc foarte mult, spun lucruri vagi şi se înţeleg fără a diseca subiectele foarte tare. Îşi înţeleg privirile şi emotile îşi consolează reciproc dezamăgirile. Nu au şi nici nu cer amănunte reale şi concrete pentru că nu au nevoie de ele.
Şi cred că mi-a plăcut filmul pentru că-mi doresc la prima dezamăgire să mă aştepte şi să mă servească la bar un Jude Law rebel şi frumos, pentru că mi-a plăcut brăţara cu amulete a lui Leslie şi acum o port şi eu pe-a mea, mi-a plăcut Lizzy repetat de multe ori în film, mi-a plăcut muzica şi lumina filmului, culoarea mov a afinelor, căciula împletită a Ei, brelocul lui de la chei şi brelocul ei de chei...
Mi-a plăcut sărutul lor... si cel furat si cel impartasit...

Simboluri intelese doar de tine...

Ieri fara sa m-astept si fara sa mai sper ca dupa... pfiu... o luna sau mai bine... te voi vedea, simti, strange in brate...
Ieri, gandul meu te ocolea intentionat si refuza sa calculeze timpul scurs de la ultima privire.
Ai aparut brusc, cum numai tu stii sa faci, in spatele meu in timp ce-adulmecam fermecata o bucata de sapun de iasomie intr-un stand plin de arome. Intr-o secunda fosnetul jaketei tale, parfumul si mirosul de tutun, mana pe soldul meu strecurata pe sub geanta sprijinita de coapsa mi te-au adus real, tangibil si frumos in ganduri, simturi si imaginatie.
Si cu accent britanic si frumos, pentru ca stii ca-mi tremura genunchii cand imi vorbesti asa, mi-ai spus ca dorul te-a adus la mine. Mi-ai spus c-ai incercat sa uiti. Eu mi-am lasat privirea-n jos nevrand sa vad umbra din ochii tai.
Si cel mai mult mi-a placut c-atunci cand m-am auzit strigata din alt stand de-o voce intrebatoare, ti-ai ridicat incet varfurile bocancilor grei si mi-ai tintuit fara sa te sprijini, varfurile albe ale tenisilor de podea obligandu-ma sa raman in spatiul intim al trupului tau, sa ridic ochii spre tine.
Ajunsa aseara pe canapeaua portocalie de sub nisa, cu un pahar de vin alb si slab in mana, neatenta la discutii amicale si incercand sa nu ma pierd in priviri si zambete cu efecte din cele mai ciudate asupra mea am incercat sa imi amintesc daca intradevar m-ai sarutat sau doar mi s-a parut. Poate doar ca mi-am dorit mult sau poate doar pentru ca situatia in mintea mea impunea sarutul... mi s-a parut...
Amprenta mainii tale pe geamul masinii mi-a adus lacrimi in ochi. Am iesit tulburata din parcare si raspunzand absenta unor intrebari superficiale. Muzica tare incepuse sa ma calmeze dar claxonul tau scurt si repetat mi te-a readus in minte, in tremur si in ochi umezi.
Si totusi cred ca oamenii carora le pasa si-mi pot influenta starea de spirit simt fara sa le spun cand am nevoie de ei. Sau poate doar instincul mi-i aduce-aproape si-acolo realizeaza nevoia mea de relaxare, liniste, bine. Cateodata nevoia mea de ... uitare de tine...

My musical mood...

Am descoperit-o la Fata din Pom pe blonda Duffy... si ma obsedeaza since...
Inchide ochii, ascult-o... apasa play din nou... citeste versurile... apasa play din nou...

Duffy - Mercy

Yeah Yeah Yeah

I love you
but I gotta stay true
my morals got me on my knees
I'm begging please stop playing games

I don't know what this is
but you got me good
just like you knew you would

I don't know what you do
but you do it well
I'm under your spell

You got me begging you for mercy
why won't you release me
you got me begging you for mercy
why won't you release me
I said release me

Now you think that I
will be something on the side
but you got to understand
that I need a man
who can take my hand yes I do

I don't know what this is
but you got me good
just like you knew you would

You got me begging you for mercy
why won't you release me
you got me begging you for mercy
why wont you release me
I said you'd better release yeah yeah yeah

I'm begging you for mercy
yes why won't you release me
I'm begging you for mercy

you got me begging
you got me begging
you got me begging

Mercy, why won't you release me
I'm begging you for mercy
why won't you release me

you got me begging you for mercy
I'm begging you for mercy
I'm begging you for mercy
I'm begging you for mercy
I'm begging you for mercy

Why won't you release me yeah yeah

Am cunoscut o vrajitoare...

La munte, aer racoros si timp de introspectie. Eu, ma luptam cu doua doruri... Ea doar iubea. Mi-a zis ca unu-i dor intens si cealalta senzatie e lipsa acuta. Am suras pentru ca mi s-a parut indecenta remarca. Nu era.

Am trecut, in prima faza, pe langa ea fara sa o observ foarte bine... mi-a zambit stramb. Mi-a placut parul foarte negru. Imi place parul foarte negru. Mi-a parut prostuta. Am descoperit ca nu e. Mi-a parut ranita. Acum stiu ca vrajitoarele nu pot fi. Mi-a parut rau pentru ea. Asta a fost prima greseala si asa am aflat ca este vrajitoare!

Desi mi s-a parut ciudata prezenta ei gravitand (figurat) in jurul nostru, totusi se parea ca toata lumea o accepta ca pe ceva firesc. Doua zile jumatate a cantat... incet. Cantece ce de la inceput imi pareau incantatii. Erau.

A plans. Si doar mie mi-a spus de ce. Si nu stiu de ce doar mie mi-a spus de ce.

O urmaream incet in jurul casei sperand sa ma invete o vraja ce sa-mi poata da o superpower sau ceva de genul superficial ca banii... O agasam.

Aveam frisoane ciudate cand se uita in ochii mei. Desi se uita bland. Si spunea o mie de cuvinte intr-o singura privire.

Erau momente cand si ceilalti pareau ca-i inteleg privirile, puterile si poate vrajite. Doar pareau.

A aprobat din cap cand am ingropat in spatele casei o comoara. Poate chiar ea mi-a inspirat ideea asta. Sigur ea.

Mi-a facut zambind cu ochiul. Apoi i-a parut rau pentru gest. Nu i se potrivea.

La plecare mi-a daruit o clepsidra cu nisip mov. Cea veche cu nisip albastru de pe birou nu are puteri magice. Am incercat-o! Cea mov are. Stiu. Si tuburile mari vibrante cu zgomot gros sunt magice...fac vraji micute dar frumoase.

Sper sa o revad curand in papucii ei albi si pufosi, mereu trista dar zambind continuu din ochi si murmurand incantatii:

No amount of coffee, no amount of crying
No amount of whiskey, no amount of wine
No, nothing else will do...

Pentru tine si pentru ca tu

Pentru tine şi pentru că tu

Pentru tine nu pentru că tu. Pentru tine e diferit de pentru că tu. Cu pentru tine oferi frumos o mulţumire sau faci un gest. Pentru că tu e o afirmaţie clară sau o concluzie clarificatoare a unui de ce neîntrebat.
Pentru tine şi pentru că tu sunt două fraze din vocabularul meu actual care acum în starea post depresivă îmi par poate mai frumoase şi importante decât înainte... Se referă la două persoane "a II-a" diferite. Reale sau închipuite. Închipuite şi apoi reale.
Pentru tine:
Care ai acceptat calm şi frumos nevoia mea de zâmbet. Pentru că ştii că "nevoie" sună mai bine în engleză. Pentru tine care necondiţionat şi constant răspunzi banal, calm, leneş şi atent aberaţiilor mele. Care inventezi jocuri şi dileme pentru a-mi face mie rotiţele să se învârtă. Care ţi-ai dat seama că superficialitatea mă sufocă. Pentru tine care te străduieşti relaxant. Calculezi şi premeditezi. Cu rezultat pozitiv. Pentru tine care râzi sincer şi frumos de stupidităţile mele. Care accepţi fără supărare criticile mele muzicale şi neprofesioniste. Care faci complimente frumoase şi dătătoare de stări de bine. Care saluţi, analizezi starea de spirit şi-apoi te adaptezi intenţionat. Pentru tine care-mi complimentezi tenişii conştient sau inconştient de senzaţia care o dă un astfel de compliment. Care nu te poţi preface şi cu cât te străduieşti mai tare cu atât pare mai real. Pentru tine care naiv apreciezi profunzimea lui 'deocamdata'. Care faci mici surprize. Care încerci să fii imprevizibil pe cât eşti de previzibil câteodată. Care te aperi simplu cu un joc. Sau cu scuză că ar fi joc. Care îmi perfecţionezi zilnic engleza scrisă prin discuţii simple. Pentru tine care întotdeauna îmi respingi multumescurile. Care îmi accepţi preferinţele. Pentru că nu mă cerţi niciodată. Pentru tine, you freak (trademark). Pentru această freaky friendship. Pentru tine care mă cunoşti. Care nu mi-ai înşelat încrederea. Care ai ochii, zâmbetul, pasiunea şi forma unui prieten bun.
Pentru că tu:
Pentru că tu e în sine un motiv fără a avea altă explicaţie căutată sau găsită vreodată. Tu mă sfătuieşti frumos şi îngrijorat. Îmi povesteşti prea multe şi nu destule. Întrebi fără să întrebi. Nerăspunsuri. Îndemni la scris. Şi la citit. Oferi cadou melodii. Şi sensuri. Scrii fraze lungi, cu înţelesuri multe. Începute invariabil atât de sweet. Pentru că nu simt nevoia să te contrazic sau să îţi explic că nu sunt cruel, without pity or compassion... or merciless... Pentru că citeşti atent ceea ce scriu şi îţi scriu. Şi dai sentimentul că înţelegi şi apreciezi. Pentru că dai mult. Pentru că ceri fără să ceri. Pentru că boare, savura, climax, adora, incita, cordial şi interbelic doar în frazele tale pot suna natural. Pentru frazele tale care sunt numai ale mele. Pentru că te simt cald, superior, aproape şi pasându-ţi. Pentru că tu.

The more People I meet, the more I love my Cat!

Azi iar m-au năpădit atât de multe şi de grele. Pragul depresie mi-apare aproape şi tentant. Totul e gri şi negru azi şi nimeni şi nimic nu-mi poate aduce zâmbetul pe buze. Şi sunt câţiva care se străduiesc. Locul prietenului cel mai bun e gol. Şi am recunoscut-o. Oameni prietenoşi, prieteni buni şi-atât sunt mulţi şi unii chiar râvnesc la al meu loc atât de gol. Şi totuşi nu-i o preselecţie. Cel /cea ce se potriveşte va intra firesc şi de la sine în acel loc. Aşa cum au făcut-o şi alţii câţiva. Şi îmi vine chiar să cred că a mea stare e un pic indusă sau împrumutată din câteva depresii cunoscute şi simţite şi vreau să pot să o zic fără să-mprastie vre-o urmă de vinovăţie. Zâmbesc nervos la glume slabe. Îmi tremură imperceptibil mâinile şi corpul. Am urmărit, deunăzi, epuizată de dragostea şi nesfârşitele-ntrebari a câtorva duzini de copii mici, trei filme la care am plâns în întuneric singură şi ronţăind pesmet. Mi-e ciudă când mi se întâmplă multe şi nu am pe cine suna să ţip, să spun, să povestesc. Şi aş împărţi destule dar n-am cu cine şi de ce. Şi-aş întreba, cu ciudă, diverse lucruri ce nu-mi par în regulă şi-ntotdeauna aş vrea să am şi o a doua părere-n care să mă-ncred . Dar telefonul sună insistent şi întrebări de bine multe m-asaltează şi degeaba pentru că oricât le-aş oferi imagini clare despre mine, continuă să vadă cu totul altceva. E clar că nu se potrivesc locului gol lăsat aşa în urma, poate, a unor câteva trădări urâte şi dureroase sau poate a unor mii de kilometrii depărtare sau altor noi iubiri şi-ndragosteli

ieşite la iveală. Deja am obosit să caut mistere-n oamenii noi pe care-i întâlnesc sau să răscolesc
avidă priviri în căutarea profunzimii. Refulez simplu şi absurd în mailuri scurte, rare şi ciudate. Îţi mulţumesc. O carte nu a reuşit să mă ajute. Ieri deja mi-am interzis-o. E depresivă, scrisă prost şi celebră degeaba. Hua, Coelho! Nu are rost să vă mai spun că singura fiinţă caldă ce pare a comunica cu mine zilele astea e pisica mea.

Tonight...

She never took the train alone
She hated being on her own
She always took me by the hands
And say she needs me
She never wanted love to fail
She always hoped that it was real
She'd look me in the eyes
and sayed believe me.
And then the night becomes the day
And there's nothing left to say
If there's nothing left to say
Then something's wrong.

Oh tonight, you killed me with your smile.
So beautiful and wild so beautiful and wild.

And as the hands would turn with time
She'd always say that she was my mine
She'd turn and lend a smile,
To say that she's gone.
But in a whisper she'd arrive
And dance into my life.
Like a music melody,
Like a lovers song.
Through the darkest night
Comes the brightest light.
And the light that shines
Is deep inside.
It's who you are.
Oh tonight, you killed me with your smile.
So beautiful and wild, so beautiful.

Imparatia Lizului Delivery

Un mouse pad si o cana. Cu proprietari diferiti.