Pagini

miercuri, 14 mai 2008

...azi te-am gasit de-o viata...

Am lasat incet oblonul sa fie intuneric atunci cand vii... daca vii azi la mine...
Imi place sa te iau de mana cand intri in casa si sa te duc sa-ti arat camera mica intunecata si tu sa clipesti amuzat la mine... sa-ti spun ca oblonul ii da un aer american si tu sa nu razi ci sa intelegi ce vreau eu sa spun...Din drumul de la usa pana in dormitor narile mele icep sa traga cu nesat mirosul tau si mana mea isi aminteste ce bine se potriveste in forma palmei tale... Si chiar daca e intuneric... ochii tai nu-mi parasesc privirea...in timp ce imi saruti palma inainte de a-mi lasa mana sa cada goala...
Imi place ca ne asezam ingramaditi pe jos sub fereastra deschisa cu oblonul tras si ne sorbim din ochi si nari fara cuvinte fara gesturi...
Imi imaginez incet ca ma tragi mai aproape cand tresar speriata de un claxon ce ajunge pana la noi... cu un oftat adanc iti plimbi mana prin parul meu si fortand putin imi tragi capul mai aproape de tine... stiu ca trebuie sa pleci si nu vreau... azi te-am gasit, te-am primit si nu vreau sa te las sa pleci... ochii imi ard... in gand iti spun multe dar cu voce tare nimic de frica sa nu stric momentul... si pleci... imi arunci o privire peste umar... o privire in care-ti vad doar un ochi... si ai plecat...
Inima imi bate tare tare semn ca ai fost aici... merg de la usa pana in dormitor inhaland urma mirosului tau... imi iau incet geanta... imi pun ochelarii pe cap... cheile... ma uit pe telefon... e ora 15... plec la serviciu... cu tine in minte...
Globul meu de hartie mi-a marturisit ca te place... ajung zambind... mi-e dor de tine...

marți, 13 mai 2008

Cum e sa-ti cante Phoenix in balcon?

... de cateva luni ma acomodez... incerc sa-mi gasesc locul meu si al celor un trilion de lucruri stranse in aproape 28 de ani de viata... incerc sa fac pace cu cateaua vecinei servindu-i pliculete cu mancare de pisici... incerc sa cunosc si sa botez cele cateva zeci de pisici din gradinile de jos... ma minunez de lalelele vecinei de la parter si de perdelutele de pe scara blocului... sunt recunoscatoare pentru liniste, curatenie si zona centrala... zambesc silit la remarcile vecinelor in majoritate covarsitoare de 98% femei de 98 de ani "tare draga-mi esti donsoara"... Si le fac toate cu gandul ca voi plati rate la casa asta pana la 60 de ani... DAR...DAR... stuuupid!... nici nu mi-a trecut prin cap...
    Duminica dupa-amiaza... liniste... soare... stare de bine... cafea cu lapte, calda si revigoranta dupa o sambata seara prelungita... "proba de microfon doi zece doi zece... proba proba... vreau bas... regreaza...ggggjjjjj microfonie....n-am chitara... am!...lasa asa!...doi doi doi zece zece zece doi doi... faaataaa veeerde cu paaarul paaduuure"
    Cafeaua a fost bauta repede, Google mi-a raspuns promt la intrebarea mea "Phoenix aici? la mine-n balcon????" DA! In 5 minute inotam intr-o mare de oameni, jumatate nebuni si frumosi asteptand primul acord rock si jumatate stransi cu forta de-un principiu politic sau un tricou gratuit.
    Concert electoral (si ce daca!)... am suportat ceva figuri politice si sloganuri cam cretine... dupa care... superb... isterie... sonorizare buna buna... invitati Tavi Colen si Bogdan Bradu... insemnand ca Numai una s-a integrat perfect in repertoriul Phoenix... Ovidiu Lipan Tandarica s-a agitat toata seara spre deliciul nostru, Nicu Covaci ne-a lasat inca o data masca cu In umbra marelui urs si cu un zambet tanar cand mi-a semnat cd-ul iar Bodan Bradu m-a impresionat placut desi a trebuit sa intreb cine e (spre rusinea mea nu aveam idee). Tot Google m-a ajutat aratandu-mi-l pe pagina oficiala a trupei.
   Am cantat, m-am bucurat de muzica si vreme frumoasa, am aplaudat de m-au durut palmele si am avut norocul sa dau mana cu Nicu Covaci dupa cateva rugaminti indreptate spre un agent de paza imbracat frumos si zambitor.

P.S. I Love You


Nu stiu daca sa il recomand... am plans tot filmul...
Mi-a placut zambetul, dragostea, accentul si ideea...

luni, 5 mai 2008

... a wonderful glimpse at every type of love that exists...

Te face sa iubesti mai mult... te face sa vrei sa iubesti...
Isi merita titlul, actorii si site-ul oficial.


... si vocea de sfatuitor atotstiutor a lui Morgan Freeman...

"There is a story about the Greek Gods; they were bored so they invented human beings, but they were still bored so they invented love. Then they weren't bored any longer, so they decided to try love for themselves. And finally, they invented laughter, so they could stand it."


sâmbătă, 26 aprilie 2008

... noapte tarzie la marginea timpului...

Lumina din fiecare. Ca o speranţă că binele mai poate învinge. Durerea din fiecare. Ca o rană veche peste care se aşază indiferenţa. Uneori nu poţi alege fără să pierzi. Alteori pierzi fără să ai de ales. Sunt clipe când ai spune că poţi atinge marginea timpului. Şi clipe când timpul îşi face singur legea, alergând fără să poţi ţine pasul cu el. Anii noştri unici se duc. Dacă suntem prea exigenţi, când tragem linie, ni se pare că nimic nu s-a ales de ei. Şi de noi. Dacă suntem prea indulgenţi, ajungem la concluzia că am realizat atâtea. Dacă ne gândim la noi ca la altcineva, ar mai fi o şansă pentru a putea privi obiectiv. Am făcut doar ceea ce trebuia să facem. Important este ca mâine să avem motive pentru a fi mai mulţumiţi decât astăzi.

joi, 24 aprilie 2008

Portret

Reprezinta echilibrul meu... ma face sa ma simt acasa oriunde o aud torcand... e descurcareata, independenta si dominatoare dar niciodata rea... si niciodata violenta...
In sinea ei se vede o mica Olga... si eu o las sa creada ca este... iubeste mult si neimplinit un motan negru si frumos...











marți, 22 aprilie 2008

Fructul Soarelui



La Fructul Soarelui am amintiri… si pentru mine Fructul Soarelui e important… e acolo de cand ma stiu… acolo am legat prietenii, am plans lacrimi multe, am cantat, am frant o inima, am tipat cat am putut, mi-am dat intalnire, mi-a fost franta inima, am alergat spre, am comandat un taxi, am fumat o tigara, am simtit ca-mi traiesc visul, mi-a inspirat frica de inaltime, am admirat Dunarea, m-am odihnit, m-am facut ca nu-l vad, inima mi-a batut tare tare… cred ca am lasat o bucatica din mine acolo…
Acum locuiesc la Fructul Soarelui… cred ca viata a facut in asa fel incat sa ma regasesc… eu ramasesem aici… acum m-am regasit…
Sunt la Fructul Soarelui…
L. E.: Monumentul, scluptura-n fier, chestiunea din poza e Fructul Soarelui... nepozat de mine si nu stiu de cine...

miercuri, 16 aprilie 2008

Dezertare

Am dezertat de la datorie, conventional, normal, varsta, false principii si coduri de bune maniere… am dezertat urat si-n grup de la norme impuse de un bun simt inventat… am dezertat de la o societate care ne credea a ei… si nu eram!... de ziua lui… a unuia dintre noi, am dezertat… Unii poate luati de val, altii premeditat… eu chiar foarte hotarat… Am abdicat, incalecat, sters si incalcat in felul nostru diferit ceea ce lumea din jurul nostru urma, asculta si se supunea…
Si ce-a iesit? Un chef de proportii… un party nemaipomenit, spart doar de lumina zorilor de zi… unde batutul in teava a fost acoperit de ritmuri de Lambada, profesori cu ochi sclipitori explicau pasi de No communication, toata lumea aplauda la DJ Bobo si Inner Circle, se canta in cor Pretty Woman si se credea noua melodia Meneaito, s-a facut karaoke in cea mai stalcita engleza, s-a dat din cap pe Pheonix si s-a dansat blues pe Guns, tipam in cor “I can’t get no satisfaction!!!” si ne relaxam obositi pe canapele mormaind Anybody seen my baby…si tot timpul lumina a fost stinsa si un singur blitz surprindea pasii de dans si zambetele…
Undeva, un cartier a vuit de muzica si stare de tinerete… undeva, intr-o sambata, intr-un cartier obisnuit cu manele, tipete, injuraturi, bautura in exces s-a ascultat muzica buna, s-a dansat o noapte intreaga in sincron si s-a baut exact cat e nevoie sa te simti bine…
M-am simtit ca la majorate cand ne inghesuiam multi intr-un apartament la bloc si stingeam lumina si dansam pana dimineata…
Luni, daca ne-ai fi urmarit pe fiecare in parte nu ai fi crezut si nici observat tradarea… nu se vedea nici pe haine, nici pe buletine… si totusi o stralucire in ochi din cand in cand taia din varsta brusc ori 10, ori 15, ori chiar aproape 20 de ani…
Tenisii mei au fost acolo… ei pot povesti…