...take a sentence full of things you're not supposed to say and feel it...

Freedom's just a word today! When someone takes your word away it's seldom ever heard so take a sentence full of things you're not supposed to say and carry on, but don't write it down or you'll be gone!
Love is just a song today! When someone takes the song away you seldom sing along, so take those lyrics serious and sing your life away and carry on, but don't write 'em down or they'll be gone!
All we ever do is talk, we like to ride but we never walk, we make it so damn easy and we get bored...
Why can't anybody see what's good for you is good for me?!
I can't take your sillyworld no more
Peace is just two fingers now, peace was just a phase! When someone put it on a shirt, you knew to count the days. So take those fingers tape 'em up and shove 'em up your ass and carry on but don't try it now cause peace is gone!
Why can't anybody see what's good for you is bad for me
I can't take your sillyworld no more!
We fight our instincts/We go to extremes/We fought a lot...



stone sour-sillyworld
Asculta mai multe audio Muzica »

O zi ciudata si epuizanta. Faze superficiale, banale si care fura energie. M-am impiedicat, mi-am agatat fusta si eram sa raman fara ea, aproape am varsat o cana de apa in bratele unui client important, m-am certat absurd, am pierdut seara fiind rea intr-un bar mai intunecat decat de obicei si-am adormit la filmul pe care mi-l doream sa-l vad.
Azi mi-am promis razbunarea. Azi voi trai de doua ori mai intens.

haş te te pe două puncte sleş sleş

After IBG cu fotografii, zdrăngănit de chitări, dansuri în sincron şi voie bună...
Prin comparaţie cu întâlnirea de data trecută care fu booooring la o masă de restaurant, iată că de această dată bloggerii au ştiut să dea din ei mai mult decât era de aşteptat. Astfel au transformat această întâlnire, pe rând, în SDC sub îndrumarea Rrimunei binenteles vorbind despre cărţi citite şi recomandate, despre lansare epică de carte şi cărţi proaste, apoi în blogmeet oficial vorbindu-se de la tribună despre trafic, publicări, manipulare şi edituri şi-apoi în folk-rock party cântându-se la chitări şi microfoane, stând pe jos sau dansând în sincron.
Faze geniale şi de menţionat au fost tricoul lui Cosmin cu link la un blog ce nimeni nu ştia că este al lui, părul Verei, zâmbetul, tatuajul şi inteligenţa lui Andu, vocea lui Şobo (Laurenţiu), veselia şi adorabilitatea Mirunei şi rochiţa Simonei spre deliciul celorlalţi prezenţi şi-anume: Liz, Pufi, Cipi, Dragoş, Daiana, Iru, Dudu, Bianca şi Cip. Cei nementionati sper să îmi accepte scuzele, dacă nuu... dau vina pe Reds ('s' e pentru plural!)
Deşi locaţia mi se părea puţin cam trandy pentru gusturile noastre s-a dovedit a fi excelentă. CLUB FASHION cu tot cu proprietari s-a dovedit a fi un loc frumos şi primitor care ne-a dat intimitate să ne desfăşurăm, răcoare chiar dacă ne aglomerăm, microfoane şi asistenţă tehnică şi invitaţii la bikini party :) E locul perfect pentru organizat orice gen de party. Dacă ne dorim să ne mai primească în aceleaşi condiţii şi fără restricţii o să zâmbim frumos şi o să ne gândim să facem consumaţie măcar cât făceam în alte părţi când mergeam (!!) şi nu aveam confortul nici la jumătate de-aici. Zâmbete misterioase, freze ciudate, doruri mari şi impresii de sabotaj au făcut această întâlnire frumoasă din punctul meu de vedere. Păcat că nu vin mai mulţi bloggeri gălăţeni să ne cunoască şi să-i cunoaştem. V-am zis că facem BlogParty cu bere, animatoare şi tot ce trebuie?? Facem! Poate atunci!



Au mai scris despre: ah, deocamdata doar Andu

ASTAZI NE INTALNIM!

Astazi ne intalnim la IBG!! Intalnirea bloggerilor galateni cu numarul 8. Va astept la un suc rece la CLUB FASHION, pe strada Traian Nr. 55, la ora 15:03. Stam cateva ore, zambim, glumim si ne cunoastem.

My kryptonite...

I took a walk around the world to ease my troubled mind. I left my body laying somewhere in the sands of time. I watched the world float to the dark side of the moon. I feel there is nothing I can do!But you... after all I knew it had to be something to do with you!
If I go crazy then will you still call me Superhuman? If I'm alive and well, will you be there holding my hand?
I'll keep you by my side with my superhuman might!
You called me strong, you called me weak but still, your secrets I will keep, you took for granted all the times I never let you down... you stumbled in and bumped your head, if not for me then you'd be dead, I picked you up and put you back on solid ground!
I really don't mind what happens now and then as long as you'll be my friend at the end!
Those little things you say when words mean so much...you never back down when they all shy away... you always listen to me...
The only thing that gets me through this is what I feel and I feel you...



3 Doors Down - Kryptonite
Asculta mai multe audio Muzica »

The word Kryptonite is also used in modern speech as a synonym for Achilles' heel, the one weakness of an otherwise invulnerable hero.

Plutonul

Ora 6 dimineaţa în luna mai are o lumină specială. Când plec atât de dimineaţă de acasă spre un alt acasă nu-mi pieptan părul. Ies ciufulită şi căscând din scara blocului. Merg încet târâindu-mi slapii şi geanta atârnată pe şold. Simt răcoarea dimineţii, clipesc des din cauza soarelui şi-mi place fusta lungă cum îmi mângâie picioarele. Ce-mi veni să port fustă azi? Stare frivolă. Zâmbesc şi roşesc somnoroasă. De ce? Vrei să ştii de ce? Uite! Am să-ţi spun de ce: Findca tu poţi să-mi dai lumină de mai în decembrie! Ştie Andrieş ce spune. Maşina îmi pare la fel de somnoroasă. Îmi place să cred că promisiunile care i le fac dimineaţa că o să o spăl, o să-i şterg bordul cu şerveţele umede şi o să arunc toate paharele de cafea şi ambalajele de orbit roz din portiere, ea le aude şi le crede. Pe faleză lumina e mai (puternică) şi apa Dunării turcoaz.
Stare de bine şi lene.
Toată lumea e veselă. Nimeni nu bănuieşte nimic. Ultimatumul a fost dat în şoaptă. Am făcut cu ochiul. Aveam nevoie de ei azi într-un anume fel şi au ales să se poarte că de fiecare dată în ultimele luni. Altfel. Asta i-a executat astăzi. Chef de nimeni şi doar de mine. Zâmbesc neabtinut. Iubesc. Ascult muzică. Adio. Vor rămâne doar cei ce dau la schimb senzaţii.

Pantaloni de camuflaj şi-un tricou alb

Am să amestec un om cu o carte. Un om inteligent şi captivant nu întâmplător cu o carte de maxime sau proză ultrascurtă cum o intitulează autorul. Tu pe de o parte şi Chef pe Titanic de Vasile Ghica pe de altă parte. De ce? Pentru că v-am descoperit în cam acelaşi timp, pentru că ieri ai răsfoit şi tu cartea şi ai citit zâmbind din maxime, pentru că e o carte de 500 de pagini pline de înţelesuri deci ţi se potriveşte.
Eu Sunt o rătăcită! Dar tu, cititorule, pe cine cauţi? Îmi cam vine să te întreb deşi îţi exersezi priviri bizare asupra mea. Şi totuşi despre tine deocamdată nu pot să spun decât: Îl cunosc.I-am răsfoit mintea într-o seară.
Ore întregi ne-am proclamat principii pe rând, fiecare foarte sigur pe scara proprie de valori alcătuită că apoi să ne aplaudăm în gând sau la propriu concluzionari categorice. Ironic, evident, am să spun că sună bine ideea conform căreia Apetitul cognitiv ne-a debarcat din rai. Şi-o spun doar pentru că la tine acest apetit este exagerat. Şi e cel care te face cine eşti.
Toată dupamiaza am alergat prin propria noastră definiţie conştienţi că ne străduim să nu încăpem în nici o definiţie! Misterele nerezolvate ne fac să provocăm polemici. Pentru tineri, dialogul este de-a dreptul terapeutic.
Şi ideile "exhaustive" (Care epuizează un subiect; complet, în întregime- Din fr. exhaustif.Sursă : DEX'98... iată că ne-am înşelat). O polemică îi edifica, de regulă, pe câţiva şi îi derutează pe ceilalţi. Te-ai mirat că nimeni nu părea derutat. Te simţeai dând probe. Ai zâmbit frumos, azi, când ţi-am întrerupt un nu cu-o acuzaţie că-ncepi altă polemica doar pentru că polemicile nu vizează neapărat adevărul, ci compromiterea adversarului. E normal să fie previzibilă întoarcerea ta. Ai găsit mistere şi enigme de rezolvat. Asta căutai. Fără puţin mister, frumuseţea este o eroare. E normal să fie aplaudată întoarcerea ta. Eşti plăcut. De noi. Pentru că putem să vorbim de muzică şi cărţi citite. Prin cărţile altora, descoperim în noi teritorii nebănuite şi ne place să ne lăudăm cu unele. Dar nu cu toate. Ne place când ideile noastre rezonează în altcineva. Chiar dacă asta descoperă lucruri noi ţie despre tine. Nu-mi convine nici mie să-mi cunosc toate scorburile sufleteşti. Vorbim despre egoism, schimbări şi bani, despre a fi şi a avea. Două vorbe? Nu, două lumi. Şi mai ales pentru că vorbeşti despre tine. Îţi meriţi "adorabilul" refuzat.

Cu dedicaţie din carte:
Omul contemporan a transformat absurdul existenţial într-o sublimă disperare cosmică.

Eu sunt la puterea tu, iar el nu poate fi decât radical din noi.

În natură, egoismul poartă numele de selecţie naturală.

Unii se transformă, alţii doar se deghizează.

...every day for us something new... open mind for a different view... trust I seek and I find in you...

O noapte în care mi-a pus rock românesc până la 3. Mi-a spus că mă iubeşte cu ochii sclipind. Am împletit brăţări de aţă, am cântat şi-am băut vin alb. Mi-a mângâiat umărul şi s-a jucat în părul meu. Mi-a sărutat mâna cu ochii închişi. În noaptea asta a reuşit fără să se străduiască să fie bărbatul ideal. Doar iubind. Dragostea te transformă.
O altă noapte în care un trup alb şi frumos de femeie parfumată mi-a dat o indragosteala superficială. Culoarea ochilor lui m-a vindecat. Teama recunoscută frumos s-a transmis. E singura care n-a fost avertizată că eu dau dependenţă.
Cireaşa n-a murit degeaba înecată în vârtejul de îngheţată şi abandonată într-o scrumieră.
Zâmbet fierbinte lobului urechii tale stângi.
Sărută-mi buza de sus să-mi treacă... Ţi-aş săruta-o cu buza mea de jos (... pe care o preferi...) dar trebuie să stai invers...
Eticheta!
"Eu nu eşti tu!" mood azi... îmbrăcaţi la fel, făcând glume peste glume şi cântând la chitară...
Două cuburi ale Angelei lipite pentru mine zilele astea au însemnat medicament pentru furtunile mele interioare.

Abia când ai plecat m-am întrebat de ce mint oamenii. Se ascund de propriile lor greşeli, căutând o altă realitate în care să nu fie nevoiţi să dea socoteală. Ciudat e că minciuna nu-l afectează pe cel ce o spune, ci pe celălalt, care o conştientizează. Orice om scade în ochii noştri din clipa în care am înţeles că minte. Una e să te mintă vecinul, colegul sau o cunoştinţă, altă e să te mintă cel apropiat, în care ai investit atâta încredere. Atunci se năruie ceva, iar în locul bucuriei de altădată rămâne tristeţea. Într-o zi vei înţelege că nu pe mine m-ai minţit. Uneori trebuie să accepţi şi lucrurile pe care ai fi vrut mai degrabă să le negi. Ele fac parte din tine, din viaţă ta, care nu e nici pe departe perfectă. În cele din urmă, te obişnuieşti şi nici măcar nu te mai revolti. Face parte din lecţia de adaptare. Ceilalţi, de cele mai multe ori, nu pot să priceapă motivele furtunilor tale interioare. Aşa cum nici tu, la rându-ţi, nu ai pretenţia de a intra, cu paşi mici şi bine intenţionaţi, în sufletul altcuiva. Rămâne doar comunicarea, singura cale prin care se poate transmite în exterior câte un crâmpei din lumea interioară. A fiecăruia.

În dragoste şi în război totul e permis.

Pe sistemul "Zâmbeşti aşa frumos pentru că ai făcut în teză?" "Sau că te-am văzut pe tine!" mă văd nevoită să mă recunosc vinovată, cea mai cea rea, al doilea cea e intenţionat, să îmi cer scuze pe motivul că nu merită atâta răutate şi alte asemenea...
Iată:
Îmi cer scuze pentru vorbele urâte, grele şi în public. Dragostea dacă nu e nebunie curată nu are nici un sens îţi spuneam şi râdeai. Ştiu că o să îmi ierţi răutatea şi o să îmi zâmbeşti data următoare când ne vom vedea, oricând ar fi ea. Nimeni nu a încercat să îmi înţeleagă furia într-una din zile şi mai apoi acţiunile. Poate doar testam. Poate vroiam să văd sinceritatea nouă şi proclamată până unde merge. În fine. Sunt doar om. Un om care te-a avertizat de la început de priorităţi şi butoane de panică ce nu trebuie apăsate. Ţi-a cerut în schimb sinceritate. Şi-apoi dacă nici tu nu-mi înţelegi reacţiile şi pasiunile restul nu o vor face niciodată. Deci scuză-mi reacţia şi ieşirea cu spume. Iată că testul a fost poate cu succes şi a reacţionat cine trebuia să reacţioneze. Îmi pare rău. Şi-apoi faza în sine nu merită atâta consum de energie. Scuză-mă. Când o să-ţi vină să răspunzi "maaaaro" sau o să te întrebe cineva de ce vrei gumă ştiu sigur că o să-ţi aminteşti cu drag de mine/noi.