Pagini

miercuri, 10 noiembrie 2010

Welcome November, with your rain, and my memories...


   Your skin to skin touch is relaxing and reassuring, off-putting and gentle, soothing and stimulating...  this kind of touch that bond us together in ways that transcend words or in situations in which words may not help... 


   Nopţile întunecate dau stări moi dar cu vene pline de sânge înverşunat. Iubesc când vreau şi cum vreau. Cât vreau nu-i o opţiune. E doar maxim. Aseară a fost vreme frumoasă de stat pe balcon înfăşuraţi doar în pilotă. Picioarele ne atârnau fierbinţi pe merele roşii întinse pe jos. Totul are un sens spre o senzaţie. Păpuşi voodoo, dreamcatchere, pisici negre, friendship bracelets, coffee beans, rockfm, beţe de tobe şi pastile de migrenă.  
  Sunt încă ameţită de discuţii, filme şi idei şi-mi place. Îmi place când reuşesc să transform realitatea în ceva ce am senzaţia că doar noi putem vedea. Ne lipim zâmbetul superior pe faţă, cel care spune exact câte mistere ale universului am dezlegat, şi contagiem mediul înconjurător cu microbi de putere.  
 All that we see or seem/Is but a dream within a dream. (E.A.Poe) 
  Râd înfundat. Cum să-ţi trăieşti viaţa construindu-ţi propriile definiţii limitate şi rigide pentru fidelitate, gelozie, dragoste şi familie?! De ce să te iroseşti aşa.  
   Sunt fericită că există oameni cu care pot tăcea o noapte întreagă, oameni cu care pot să beau şi să filosofez aberant ore în şir, oameni pe care să-i iubesc până mă doare coşul pieptului, oameni de care să-mi fie dor când nu-i văd/aud o zi, oameni care nu acceptă ci caută şi cer, descoperă şi fac, oameni care dau la fel de mult cât primesc, oameni pe care nu-i cunosc dar aş vrea, oameni care mă înţeleg, oameni care mă iubesc tare de tot, oameni care mă invidiază prostesc, oameni care au încredere în mine, oameni care n-au încredere în mine şi cărora viaţa mea le demonstrează contrariul, oameni.  
   Şi-apoi sunt fericită că exişti tu şi că am cui să îi înşir toate ideile mele. 

marți, 9 noiembrie 2010

Getting in tune with my mystic self

     Gânduri goale şi dor de o ceaşcă de cafea. Astăzi dimineaţă mi-a explodat minunatul termos plin de cafea fierbinte. Pe jeanşi, pe mâini, pe treptele din faţa blocului. Cică de la aburi. Brusc m-am gândit la Dina.  
      Port o geantă marca Peticel pictată cu pisici, cafea şi baloane de săpun. De ea stau prinse broşe cu pisici. În minunata geantă se află un minunat portofel. Cu pisici. Niciodată nu sunt prea multe pisici. Posed pisică neagră. Pe nume Pespi. Ea l-a ales până la urmă chiar dacă tu l-ai sugerat.    
   Sezonul 2 din Fringe combinat cu Inception mi-au dat senzaţia de superpowers. Trec pe holuri mormăind şi zâmbind. Îngustez ochii când cineva mă priveşte insistent. Închid ochii şi comunic cu tine telepatic şi cu gust de ceai. G mi-a amintit cum am filosofat noi odată de demult despre his dream within a dream within a dream şi cum s-a trezit de trei ori nu o dată şi cum? căzând... Asta era cu mult înainte de Inception.  
      People often describe themselves as being a 'cat person'. This description may be quite appropriate as a cat may actually represents you or an aspect of yourself. 
      Visez castele şi pe tine îmbrăcat în tunici stridente. Scaune de carton şi mese din uşi. Face sens.  
      Dă-mi o dilemă. Să mă frământe, s-o visez şi să-mi agite sângele.  
      Iar tu, întreabă-mă ce fac.  
      Sleep well and dream out loud! 


luni, 8 noiembrie 2010

The rush


   M-a cuprins o silă de toată lumea şi-un dor de tine. Mă alint moale şi lejer, mijesc ochii şi te aştept. Hai, mă!  
   Când totul se rostogoleşte puţin prea repede, chiar dacă s-ar roti în loc, uit cine pe cine aşteaptă dar niciodată  unde. Cine pe cine iubeşte e doar un moft. Eu când aştept te-aştept pe tine. Pentru că tu mă iubeşti. Şi tu doar pe mine m-aştepţi pentru că te iubesc. Şi ne iubim că ne-aşteptăm şi ne-aşteptăm că ne iubim. Şi iar ne-amestecă timpul ăsta de-a valma de uităm când şi pentru cât timp.  
   O bucată din mine se plimbă pe alte străzi şi respiră alt aer. Şi trebuie să mă accepţi aşa o perioadă. Neintreaga. Ce a plecat din mine cere de zece ori mai mult pentru a mă întregi. O fizică bizară ce nu o înţeleg.  
   Noiembrie e blândă şi îmi acceptă încă tenişii. Decembrie o să fie rea şi murdară. Ianuarie grea şi-n februarie cea mai frumoasă zăpadă o să ne spele. 
    Mă uit la Fringe. 
   Ştii că nu ne rămâne decât să ne întoarcem în dormitorul maro, să dăm caloriferul la maxim, să răscolim cearşafurile negre şi să facem III III II pe perete.  

    My intensely pleasurable sensation experienced immediately after touching your skin.


vineri, 5 noiembrie 2010

Post scris din cuvintele altora... pastel de toamna...

(foto)

My ultimate irony... aseara m-am ghemuit nebuna in tine. Ma aparai de frig, de oboseala si de fum de tigara. 
I have screamed until my veins collapsed
I've waited as my times elapsed
Now all I do is live with so much fate

Simpleton, impromptu... I wanna dress in your insecurities...

M-a sunat Janett inainte sa deschid RockFM-ul si sa aud. Si mi-am amintit de volumele mari si negre pline de versuri din biblioteca de la Braila.

Pe muntele negru de frunza de vară
Te chem cu accent brumariu să te sperii
Când spicul de toamnă dă-n spicele verii
Şi cade lumina şi trage să moară.

Şi sunt întrebări prin natura puzderii
Şi sfârâie ploaia dintâi ca o ceară
Şi vara ne-nchide în toamna afară
Femeie, bărbat sub pecetea tăcerii.

Aicea la munte mai poate să spere
Şi cel care moare că moartea-i departe
Şi noi să fugim şi să scriem o carte
În ea cuprinzând ale toamnei mistere.

Că suntem în lume pe-acolo prin partea
Pe unde întârzie poşta şi moartea.


Tresar nervos. Mie mi-a placut. 


Stii unde a zis el "Aici aş muri de o mie de ori." ? Stii cum ii aparea lui orasul frumos ce il cuprind dintr-o privire pe geamurile mari ale camerei tale? " Un creier cu gânduri aprinse în el." 
O sa mergem in parc cu volumul ala mare si negru semnat frumos cu scris alb, o sa te-asezi intins pe iarba si-o sa-ti citesc versuri de Paunescu. O sa fie felul nostru de a-i onora memoria.

joi, 4 noiembrie 2010

Fluff stuff


I feel all warm and fuzzy inside, like I swallowed a kitten...

Salut deschiderea Muzeului zilelor de joi. Mulţumesc suetelor pentru complimente. Mai nou ascult RockFM.
 Aseară am descoperit un magazin cu munţi de aţe colorate. Bumbac, melană, jurubiţe de mătase, culori stridente, nuanţe calde, degrade-uri mortale, toate păzite de o pisică obeză. Mi-am luat un sac de aţe.
 Yes, I own a black cat. It's a she and she doesn't have a name yet. Help! A chemat-o Pisica, Gipsi, Blacky. Nu s-a lipit de ea niciunul dintre aceste nume.

 Aseară mi-am plimbat mâinile prin părul tău două ore, ţi-am sărutat obrajii şi respirat parfumul, în sfârşit. Cuminte. Băieţii ăia au accent ciudat. Şi iarăşi i-am uitat: Rock, Ark, Remus, Nini şi cred că  îmi scăpa unul sau doi.  Iertare.
 Mi-e bine bine.


miercuri, 3 noiembrie 2010

Respiro


Pauză lungă şi odihnitoare. Aburi de cafea fierbinte. Momente de soare orbitor ce te obligă să ţii ochii mijiţi. Momente de ceaţă deasă care zgribuleste. Bazine mari cu apă adâncă. Miercuri la prânz.  
 O brăţară cu nuanţe de cafea, o broşă cu boabe de cafea şi-un portofel cu pisici. Cea mai bună cafea rămâne tot aia în pahar de plastic cu care m-aşteptai dimineaţa devreme. Zâmbetul somnoros şi intersecţia aglomerată.  
 Pe cât e Dina de country pe-atât sunt eu de urbană. Întotdeauna voi locui în centrul cel mai aglomerat, în oraşul cel mai mare şi voi zâmbi aşteptând la câte o trecere de pietoni imensă lângă alţi 40 de oameni. Tot timpul voi avea vecini, parcări, zgomot şi nebunie.  
 Fac pasiuni spontane pentru oameni inteligenţi. Provoc discuţii interminabile. Sau îi plictisesc din start. Eh. 
 Mă uit la Fringe. Din lipsă de altceva. Mi-e dor de Californication, fotoliul rupt şi depresia lui G. Mi-e dor de tine şi-mi permit!  
 Şi să nu uit, ceva oameni refuzaţi de mine zilele astea probabil construiesc un cult din sentimentul de ură nounascut. Vă chinuiţi degeaba. El există. Şi-are membri destoinici, absurzi şi cu vechime în interesul aberant în viaţa mea. Nu trebuie decât să treceţi Hating Liz la capitolul interese din profilul Facebook. Şi o să vă regăsiţi. Blink. Exagerez. Dar nici nu pot tolera lângă mine oameni superficiali şi neinteresanti.  
 Şi-mi trăiesc toamna asta în continuare, puţin mai rea, puţin mai fericită, puţin mai singură şi puţin mai îndrăgostită. Stări permanente, de altfel. 

marți, 2 noiembrie 2010

O soră. A mea.

De la ea am învăţat să cânt. Cântece patriotice. Îmi amintesc că mi-a dat şi un inel de plastic transparent pentru cravată de pionier. Eu le pierdeam. În clasele primare când eu purtam uniformă ea purta sarafan negru sau bleomarin. De abia aşteptam să cresc să fiu ca ea. Ştia atât de multe poezii şi le recita atât de frumos. Scria mult, cu stiloul chinezesc cu cerneală. Scria frumos tare. Am crescut admirând-o. Am crescut auzind de la ai mei că ea m-a dorit, că ea mi-a ales numele şi am simţit asta în fiecare moment toţi anii ăştia. Şi ori de câte ori am avut ocazia am spus că n-aş fi fost eu fără ea. M-a învăţat să cânt, să recit, să scriu, să ascult muzică, să apreciez muzica, să citesc, să citesc mult, să învăţ, cum să învăţ, cum să mă îmbrac, cum să vorbesc, să iubesc, să fiu. I-am purtat uniformele şi sarafanele, genţile de şcoală şi i-am folosit mapele, i-am împrumutat hainele şi bijuteriile, i-am mâncat mâncarea şi i-am ascultat pasiunile şi secretele, i-am urmat sfaturile(nu toate) i-am luat aparatele de gimnastică, i-am ţinut partea şi i-am mulţumit în gând de mult mai multe ori decât cu glas tare că există. La mulţi ani, Janett !!  

luni, 1 noiembrie 2010

Have no questions but I sure have excuse

 Brusc m-a lovit o stare de bine. Telefonul îmi sună Roulette. Zâmbesc şi încerc să-mi astâmpăr părul ciufulit ce îmi atârnă pe faţă. Sâmbătă noapte am cântat răguşit Iris, Compact şi RHCP la un pahar de bere şi o pizza, sarbatorindu-l pe G în lipsă. În Bucureşti el viziona Inception. Duminică am cântat la o chitară spartă şi-am păzit un grătar cu miros de pastramă. Ce trebuie să mi se întâmple mie mi se va întâmpla fără doar şi poate, şi nu-i o resemnare ci o hotărâre.  
 Well, I hate to break it to you, but there is no big lie. There is no system. The universe is indifferent! (MadMen).  
  
 Gând paranoic şi paradoxal. De obicei se-ntampla ceva rău când stările astea mă acaparează.  Astăzi am să mă plimb. Trei sms-uri ofereau ceai cald în Geenie. Un altul oferea doar un răspuns.  
 Parfumuri, pixuri şi prezervative. În timp ce eu primesc pernuţe Viva, dulci şi un Latte. Am inventat o probă personală pentru prieteni buni: dacă pot urmări un film de groază în prezenţa ta atunci înseamnă că prietenia noastră dă cu plus. Şi încă n-am văzut REC 2.  
  
 Tu ai un buton cu care-mi pui viaţa-n Standby. Din când în când, fără să realizezi deci neintenţionat mă repornesti şi îmi dai drumul să trăiesc. Dacă îl rătăceşti în timp ce eu trăiesc, am să mă rătăcesc şi eu. 



System Of A Down - Roulette
 Asculta  mai multe  audio   diverse