Pagini

marți, 27 mai 2008

...

Nu cred că există om care să nu poată iubi. Există doar oameni care se tem de suferinţă şi de aceea nu acceptă să-şi lase pradă sufletul unei noi încercări. Ei trec astfel pe lângă o posibilă împlinire sau pe lângă un posibil eşec. Nimeni nu poate şti dinainte când şi cum se va sfârşi o iubire, care va fi preţul şi cine-l va plăti. Nu cred că există om pe care dragostea să nu-l facă mai bun. Şi mai frumos. Şi-atunci, de ce ne închidem inima şi refuzăm să primim lumina unei astfel de stări? Sunt oameni care ne pot schimba în bine. Nu finalitatea contează, cât transformarea din fiecare. Nu trebuie să aşteptăm o zi anume sau să ne programăm când să ne îndrăgostim. Trebuie doar să credem în puterea iubirii care ne ajută să fim noi.

Sufletul-prada unei noi încercări
Sahare si fantani
Angela Ribinciuc

5 comentarii:

Claudiu Negreu spunea...

ba eu cured k sunt...acei oameni necivilizati, educati...salbatici... da dragostea face un om mai bun, mai bland, sufleul cred k poate fi cel mai complex lucru dintr-un om...

Liz spunea...

De dragostea adevarata nu scapa nici salbaticii, nici needucatii... la ei doar poate ia alta forma... dar ii transforma si pe ei spre bine...

The Red Hair Girl spunea...

nu cred ca e nevoie de nimic pentru a ne indragosti, poate de o privire furata, poate de un zambet intr-o zi nu prea buna, poate de o strangere de mana :)
inainte de toate avem nevoie sa ne simtim copii, sa fim iubiti si mai apoi sa iubim :)
nu trebuie sa existe un motiv pentru care sa iubim
iubirea ne schimba, nu mereu in bine, dar produce schimbari majore la cei ce o incearca :)
totusi, sa o lasam sa ne invadeze "teritoriul" :)

Liz spunea...

deci... sa o lasam!!!
:) frumos...

Oana Anca spunea...

Da, sunt oameni pe care fantomele trecutului, pe care nu le recunosc in ruptul capului, ii tin robi. Exista pretexte si asa zise motive rationale, insa totul e teama, autoprotectie si egoism, la urma urmei. Din pacate exista oameni care se tem sa iubeasca sau care invata sa-si inabuse orice sentiment. Si viata m-a invatat o mare si reala lectie: oricat am vrea noi, cei de langa ei sa-i convingem, pana nu se trezesc singuri ne luptam cu morile de vant. Tot ce putem face este sa ne dorim sa li se deschida ochii si sa-si revina cat mai curand posibil din amorteala sufleteasca.